hund
![]() |
anglo-saxonă
(Ænglisc)
Etimologie
Din germanică hundaz
Pronunție
Substantiv
hund m.
Etimologie
Din germanică hundaz
Numeral
hund
daneză
(dansk)
Etimologie
Din nordică veche hundr
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
hund c., art. hunden, pl. hunde, art. p. hundene
friziană veche
(ofs)
Etimologie
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
hund m.
norvegiană
(norsk)
Etimologie
Din nordică veche hundr
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
hund m., art. hunden, pl. hunde, art. p. hundene
suedeză
(norsk)
Etimologie
Din nordică veche hundr
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului hund | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | hund | hunden | hundar | hundarna |
Genitiv | hunds | hundens | hundars | hundarnas |
hund c.
Categorii:
- Anglo-saxonă
- Substantive în anglo-saxonă
- Numerale în anglo-saxonă
- Mamifere în anglo-saxonă
- Numerale cardinale în anglo-saxonă
- Daneză
- Pronunții lipsă în daneză
- Substantive în daneză
- Mamifere în daneză
- Friziană veche
- Pronunții lipsă în friziană veche
- Substantive în friziană veche
- Mamifere în friziană veche
- Norvegiană
- Pronunții lipsă în norvegiană
- Substantive în norvegiană
- Mamifere în norvegiană
- Suedeză
- Substantive în suedeză
- Mamifere în suedeză