indignațiune
română
Etimologie
Din franceză indignation < latină indignatio, indignationis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului indignațiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | indignațiune | indignațiuni |
| Articulat | indignațiunea | indignațiunile |
| Genitiv-Dativ | indignațiunii | indignațiunilor |
| Vocativ | indignațiune | indignațiunilor |
- (înv.) indignare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online