indiviziune

română

Din franceză indivision.

Declinarea substantivului indiviziune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	indiviziune	indiviziuni
Articulat	indiviziunea	indiviziunile
Genitiv-Dativ	indiviziunii	indiviziunilor
Vocativ	indiviziune	indiviziunilor

(jur.) drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au pe cote-părți, asupra unor bunuri privite ca o totalitate nedivizată.