infirmare
română
Etimologie
Din a infirma.
Pronunție
- AFI: /in.fir'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului infirmare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | infirmare | infirmări |
| Articulat | infirmarea | infirmările |
| Genitiv-Dativ | infirmării | infirmărilor |
| Vocativ | infirmare | infirmărilor |
- acțiunea de a infirma și rezultatul ei; invalidare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online