inflicțiune
română
Etimologie
Din franceză infliction < latină inflictio, inflictionis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului inflicțiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | inflicțiune | inflicțiuni |
| Articulat | inflicțiunea | inflicțiunile |
| Genitiv-Dativ | inflicțiunii | inflicțiunilor |
| Vocativ | inflicțiune | inflicțiunilor |
- (rar) pedeapsă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online