pedeapsă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a pedepsi.

Pronunție

  • AFI: /pe'de̯ap.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pedeapsă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pedeapsă pedepse
Articulat pedeapsa pedepsele
Genitiv-Dativ pedepsei pedepselor
Vocativ pedeapso pedepselor
  1. măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală; (spec.) măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune; situație în care se află cel pedepsit, condamnat.
  2. (fig.) suferință (fizică sau morală).

Sinonime

  1. condamnare, osândă
  2. chin, necaz, nenorocire, supliciu


Traduceri