instaurație
română
Etimologie
Din franceză instauration.
Pronunție
- AFI: /in.sta.u'ra.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului instaurație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | instaurație | invariabil |
| Articulat | instaurația | invariabil |
| Genitiv-Dativ | instaurației | invariabil |
| Vocativ | instaurație | invariabil |
- (rar) instaurare; întemeiere.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online