Sari la conținut

institutor

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză instituteur < latină institutor.

Pronunție

  • AFI: /in.sti.tu'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
institutor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ institutor institutori
Articulat institutorul institutorii
Genitiv-Dativ institutorului institutorilor
Vocativ institutorule institutorilor
  1. (în trecut) învățător (la oraș).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe