irimic
Etimologie
Din turcă irmik.
Pronunție
- AFI: /i'ri.mik/
Substantiv
| Declinarea substantivului irimic | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | irimic | invariabil |
| Articulat | irimicul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | irimicului | invariabil |
| Vocativ | irimicule | invariabil |
- produs intermediar rezultat din măcinarea industrială a grâului, folosit ca făină furajeră.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online