isteciune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din isteț + sufixul -ciune.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
isteciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ isteciune isteciuni
Articulat isteciunea isteciunile
Genitiv-Dativ isteciunii isteciunilor
Vocativ isteciune isteciunilor
  1. (înv.) istețime.


Traduceri

Referințe