jecmănire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din jecmăni.

Pronunție

  • AFI: /ʒek.mə'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
jecmănire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jecmănire jecmăniri
Articulat jecmănirea jecmănirile
Genitiv-Dativ jecmănirii jecmănirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a jecmăni și rezultatul ei.


Traduceri