jinăcălire
română
Etimologie
Din jinăcăli.
Pronunție
- AFI: /ʒi.nə.kə'li.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului jinăcălire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | jinăcălire | jinăcăliri |
| Articulat | jinăcălirea | jinăcălirile |
| Genitiv-Dativ | jinăcălirii | jinăcălirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a jinăcăli și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri