De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină juvencus.
Substantiv
Declinarea substantivului
junc |
| m. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
junc |
junci |
| Articulat |
juncul |
juncii |
| Genitiv-Dativ |
juncului |
juncilor |
| Vocativ |
' |
' |
- bou sau taur tânăr, în vârstă de la doi până la trei ani.
