Sari la conținut

juruită

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din juruit.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.ru'i.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
juruită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ juruită juruite
Articulat juruita juruitele
Genitiv-Dativ juruitei juruitelor
Vocativ juruito juruitelor
  1. (reg.) făgăduială, promisiune; (concr.) lucru promis.


Traduceri

Referințe