lantern

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie < din latină lanterna, prin franceza veche lanterne. Provine din greacă antică λαμπτήρ (lamptír, "faclă, torță"), prin influența al lui latină lucerna.

Pronunție

  • AFI: /'læntə(r)n/


Substantiv

lantern, pl. lanterns

  1. lanternă, felinar
    The light from the lantern cast shadows on the wall.


Verb


Conjugarea verbului
to lantern
Infinitiv to lantern
Prezent simplu
pers. 3 sg.
lanterns
Trecut simplu lanterned
Participiu trecut lanterned
Participiu prezent lanterning
  1. a aproviziona cu lanternă
    To lantern a lighthouse.

Vezi și

Referințe