lavină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Lawine.

Pronunție

  • AFI: /la'vi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
lavină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lavină lavine
Articulat lavina lavinele
Genitiv-Dativ lavinei lavinelor
Vocativ ' '
  1. masă de zăpadă care se rostogolește de pe un munte ducând cu sine tot ce întâlnește în cale; avalanșă.


Traduceri