leaț

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din maghiară léc.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
leaț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ leaț leațuri
Articulat leațul leațurile
Dativ-Genitiv leațului leațurilor
Vocativ ' '
  1. bucată lungă și subțire de lemn (de obicei în patru muchii) folosită în tâmplărie și la construcții; șipcă.


Traduceri