legitimism
română
Etimologie
Din germană Legitimismus.
Pronunție
- AFI: /le.ʤi.ti'mism/
Substantiv
| Declinarea substantivului legitimism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | legitimism | ' |
| Articulat | legitimismul | ' |
| Genitiv-Dativ | legitimismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- teorie care proclamă drept principiu al orânduirii de stat monarhia ereditară.
Traduceri
Traduceri