Sari la conținut

legiuire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a legiui.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
legiuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ legiuire legiuiri
Articulat legiuirea legiuirile
Genitiv-Dativ legiuirii legiuirilor
Vocativ legiuire legiuirilor
  1. (înv. și pop.) acțiunea de a legiui și rezultatul ei.
  2. lege (juridică).
  3. legislație.


Traduceri

Referințe