legiui

română

Etimologie

Din lege + sufixul -ui.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului legiui
Infinitiv	a legiui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	legiuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să legiuiască
Participiu	legiuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (înv. și pop.) a hotărî prin lege; a legifera.

Cuvinte derivate

• legiuire
• legiuit
• legiuitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online