letrină
română
Etimologie
Din franceză lettrine.
Pronunție
- AFI: /leˈtri.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului letrină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | letrină | letrine |
| Articulat | letrina | letrinele |
| Genitiv-Dativ | letrinei | letrinelor |
| Vocativ | ' | ' |
- literă majusculă (ornamentată) de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol, un paragraf etc.
Traduceri
Traduceri