liman

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
liman

română

Etimologie

Din turcă liman (Roesler 571; Șeineanu, II, 237; Meyer 244; Lokotsch 1321; Berneker 721; Vasmer, II, 42), din greacă λιμήν (limḗn), confer neogreacă λιμάνι (limáni), bulgară, ruteană, rusă лиман (liman).

Derivare directă din greacă (Murnu 31; Roesler) nu este posibilă.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
liman
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ liman limanuri
Articulat limanul limanurile
Genitiv-Dativ limanului limanurilor
Vocativ limanule limanurilor
  1. țărm, mal; (înv.) port.
  2. (fig.) adăpost, refugiu.
  3. lac rezultat prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu.

Expresii

  • A ieși la liman = a scăpa dintr-o primejdie; a ajunge la o situație mai bună
  • A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr-o situație grea; a salva
  • A ajunge la (un) liman sau a ajunge limanul = a atinge ținta dorită


Traduceri

Referințe