lingări

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a linge + sufixul -ări.

Pronunție

  • AFI: /lin.ɡəˈri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) lingări
Infinitiv a (se) lingări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) lingăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) lingărească
Participiu lingărit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a flata, a linguși pe cineva cu slugărnicie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe