liniștitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) liniști + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /li.niʃ.ti'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
liniștitor
Singular Plural
Masculin liniștitor liniștitori
Feminin liniștitoare liniștitoare
Neutru liniștitor liniștitoare
  1. care liniștește, care calmează.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe