mânjitură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) mânji + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /mɨn.ʒi'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mânjitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mânjitură mânjituri
Articulat mânjitura mânjiturile
Genitiv-Dativ mânjiturii mânjiturilor
Vocativ mânjitură mânjiturilor
  1. (rar) murdărie, pată.


Traduceri

Referințe