măicușoară

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din maică + sufixul -ușoară.

Pronunție

  • AFI: /mə.i.ku'ʃo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
măicușoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măicușoară măicușoare
Articulat măicușoara măicușoarele
Genitiv-Dativ măicușoarei măicușoarelor
Vocativ măicușoară măicușoarelor
  1. (pop.) măicuță.


Traduceri

Referințe