măngălău
română
Etimologie
Din maghiară mángoló.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului măngălău | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | măngălău | măngălaie |
| Articulat | măngălăul | măngălaiele |
| Genitiv-Dativ | măngălăului | măngălaielor |
| Vocativ | măngălăule | măngălaielor |
- (reg.) obiect de lemn, lung (și dreptunghiular), cu suprafața ondulată, pe care se freacă rufele la spălat sau cu care se netezesc rufele de pânză groasă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online