măsluire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a măslui.

Pronunție

  • AFI: /məs.lu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
măsluire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măsluire măsluiri
Articulat măsluirea măsluirile
Genitiv-Dativ măsluirii măsluirilor
Vocativ măsluire măsluirilor
  1. acțiunea de a măslui și rezultatul ei; măsluială.
  2. (p.gener.) falsificare, trișare.


Traduceri

Anagrame

Referințe