magnetograf

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză magnétographe.

Pronunție

  • AFI: /mag.ne.to'graf/


Substantiv


Declinarea substantivului
magnetograf
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ magnetograf magnetografe
Articulat magnetograful magnetografele
Genitiv-Dativ magnetografului magnetografelor
Vocativ ' '
  1. magnetometru înregistrator.


Traduceri