manutanță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză manutention.

Pronunție

  • AFI: /ma.nu'tan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
manutanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manutanță manutanțe
Articulat manutanța manutanțele
Genitiv-Dativ manutanței manutanțelor
Vocativ ' '
  1. serviciu de intendență care se ocupa de fabricarea pâinii pentru militari; brutărie militară.


Traduceri