marabu
română
Etimologie
Din franceză marabout.
Pronunție
- AFI: /ma.ra'bu/
Substantiv
| Declinarea substantivului marabu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | marabu | marabu |
| Articulat | marabuul | ' |
| Genitiv-Dativ | marabuului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- pasăre mare exotică cu penaj alb-cenușiu, cu capul și gâtul golașe, asemănătoare cu barza.
- pană din coada acestei păsări, folosită ca podoaba.
Traduceri
Traduceri