marcotaj
română
Etimologie
Din franceză marcottage.
Pronunție
- AFI: /mar.ko'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului marcotaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | marcotaj | marcotaje |
| Articulat | marcotajul | marcotajele |
| Genitiv-Dativ | marcotajului | marcotajelor |
| Vocativ | ' | ' |
- înmulțire vegetativă a plantelor, prin marcote.