mascotă
Etimologie
Din franceză mascotte.
Pronunție
- AFI: /mas'ko.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mascotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mascotă | mascote |
| Articulat | mascota | mascotele |
| Genitiv-Dativ | mascotei | mascotelor |
| Vocativ | ' | ' |
- ființă sau obiect despre care se crede că posedă puterea magică de a aduce noroc.
Traduceri
Traduceri