matrimoniu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină matrimonium.

Pronunție

  • AFI: /ma.tri'mo.nju/


Substantiv


Declinarea substantivului
matrimoniu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ matrimoniu matrimonii
Articulat matrimoniul matrimoniile
Genitiv-Dativ matrimoniului matrimoniilor
Vocativ ' '
  1. uniune legalizată dintre un bărbat și o femeie; căsătorie; căsnicie.


Traduceri