matura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană maturare, germană maturieren.

Pronunție

  • AFI: /ma.tu'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) matura
Infinitiv a (se) matura
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		(mă) maturez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să (se) matureze
Participiu maturat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) (livr.) a (se) maturiza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=matura&oldid=887658”