maturație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză maturation.

Pronunție

  • AFI: /ma.tu'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
maturație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maturație maturații
Articulat maturația maturațiile
Genitiv-Dativ maturației maturațiilor
Vocativ ' '
  1. ansamblu de transformări sau de faze succesive prin care trece un organism până când ajunge la nivelul dezvoltării morfologice complete.
  2. ansamblu de modificări suferite de o celulă sexuală până ce ajunge să fie aptă pentru fecundare.
  3. totalitate de transformări fizice sau chimice prin care trece o substanță pentru a ajunge la proprietățile ei optime.


Traduceri