De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină merenda.
Substantiv
Declinarea substantivului merinde |
f. |
Singular |
Plural |
Nominativ-Acuzativ |
merinde |
merinde |
Articulat |
merindea |
merindele |
Genitiv-Dativ |
merindei |
merindelor |
Vocativ |
' |
' |
- hrană rece luată la lucru sau la drum.