micanită
română
Etimologie
Din franceză micanite.
Pronunție
- AFI: /mi.ka'ni.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului micanită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | micanită | micanite |
| Articulat | micanita | micanitele |
| Genitiv-Dativ | micanitei | micanitelor |
| Vocativ | ' | ' |
- material electroizolant constituit din foițe de mică, lipite cu lianți organici.
Traduceri
Traduceri