micelă
română
Etimologie
Din franceză micelle.
Pronunție
- AFI: /mi'ʧe.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului micelă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | micelă | micele |
| Articulat | micela | micelele |
| Genitiv-Dativ | micelei | micelelor |
| Vocativ | ' | ' |
- particulă aflată în suspensie într-o soluție coloidală.
Traduceri
Traduceri