Sari la conținut

migălitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a migăli + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /mi.gə.li'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
migălitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ migălitură migălituri
Articulat migălitura migăliturile
Genitiv-Dativ migăliturii migăliturilor
Vocativ migălitură migăliturilor
  1. lucru executat cu migală.


Traduceri

Referințe