ministrant
română
Etimologie
Din italiană ministrante.
Pronunție
- AFI: /mi.nis'trant/
Substantiv
| Declinarea substantivului ministrant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ministrant | ministranți |
| Articulat | ministrantul | ministranții |
| Genitiv-Dativ | ministrantului | ministranților |
| Vocativ | ' | ' |
- ajutor de preot în ritualul catolic.
Traduceri
Traduceri