minor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză mineur < latină minor.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
minor
Singular Plural
Masculin minor minori
Feminin minoră minore
Neutru minor minore
  1. (adesea substantivat) care nu a împlinit încă vârsta la care își poate exercita toate drepturile.
  2. lipsit de importanță, neînsemnat, secundar; (p.ext.) șters, slab.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe