mirați

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mirat.

Pronunție

  • AFI: /miˈraʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru mirat.

Etimologie

Din mira.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru mira.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru mira.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru mira.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru mira.