mită
Aspect
Etimologie
Din slavă mito < probabil de origine germanică.
Pronunție
- AFI: /'mi.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului mită | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mită | mite |
Articulat | mita | mitele |
Genitiv-Dativ | mitei | mitelor |
Vocativ | ' | ' |
- dar în bani sau în alte valori materiale, dat cuiva sau primit de cineva, în schimbul unui serviciu ilegal.
Traduceri
Traduceri