mită

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă mito < probabil de origine germanică.

Pronunție

  • AFI: /'mi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mită mite
Articulat mita mitele
Dativ-Genitiv mitei mitelor
Vocativ ' '
  1. dar în bani sau în alte valori materiale, dat cuiva sau primit de cineva, în schimbul unui serviciu ilegal.


Traduceri