mitropolit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din neogreacă Μητροπολίτης (Mitropolítis), prin intermediul slavă mitropolitu.

Pronunție

  • AFI: /mi.tro.po'lit/


Substantiv


Declinarea substantivului
mitropolit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mitropolit mitropoliți
Articulat mitropolitul mitropoliții
Genitiv-Dativ mitropolitului mitropoliților
Vocativ ' '
  1. slujitor al cultului cu grad superior celui de episcop și inferior celui de patriarh.


Traduceri