molătate

română

Etimologie

Din moale + sufixul -ătate.

Pronunție

• AFI: /mo.lə'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului molătate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	molătate	molătăți
Articulat	molătatea	molătățile
Genitiv-Dativ	molătății	molătăților
Vocativ	molătate	molătăților

1. (rar) lipsă de avânt și de energie în mișcări, acțiuni.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online