mondenitate
română
Etimologie
Din franceză mondanité.
Pronunție
- AFI: /mon.de.ni'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului mondenitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mondenitate | mondenități |
| Articulat | mondenitatea | mondenitățile |
| Genitiv-Dativ | mondenității | mondenităților |
| Vocativ | ' | ' |
- eveniment sau particularitate din viața mondenă.
- caracter monden; stare specifică pentru societatea înaltă.
Traduceri
Traduceri