monocitoză
română
Etimologie
Din franceză monocytose.
Pronunție
- AFI: /mo.no.ʧi'to.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului monocitoză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monocitoză | monocitoze |
| Articulat | monocitoza | monocitozele |
| Genitiv-Dativ | monocitozei | monocitozelor |
| Vocativ | monocitoză | monocitozelor |
- boală caracterizată prin creșterea monocitelor din sânge.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online