monoftongare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) monoftonga.

Pronunție

  • AFI: /mo.nof.ton'ga.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
monoftongare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monoftongare monoftongări
Articulat monoftongarea monoftongările
Genitiv-Dativ monoftongării monoftongărilor
Vocativ monoftongare monoftongărilor
  1. faptul de a se monoftonga.


Traduceri

Referințe