monoplan
română
Etimologie
Din franceză monoplan.
Pronunție
- AFI: /mo.no'plan/
Substantiv
| Declinarea substantivului monoplan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monoplan | monoplane |
| Articulat | monoplanul | monoplanele |
| Genitiv-Dativ | monoplanului | monoplanelor |
| Vocativ | ' | ' |
- aparat de zbor cu un singur rând de aripi.
Traduceri
Traduceri